Despre proiect

top
Scopul asumat al proiectului constă în creșterea gradului de integrare a preşcolarilor şi elevilor provenind din grupuri vulnerabile în învăţământul general, pentru asigurarea pe termen lung a succesului şcolar şi personal, într-un cadru coerent şi stabil din punct de vedere educaţional, social şi instituţional în judeţul Bistriţa-Năsăud.
Prin urmare ne propunem să:
– detaliem conceptul de Educatie Incluziva ca tintă strategica in Strategia judeteana orizont 2020, în planul de dezvoltare institutionala al Inspectoratului Scolar și ale unităților de învățământ cu copii cu dizabilități, dificultăți de învățare sau număr mare de copii de etnie romă, respectiv corelarea cu direcțiile de acțiune complementare;
– amenajăm un Centru Educațional pentru Copii cu Autism și Tulburări de dezvoltare;
– formăm un număr de 105 de cadre didactice în utilizarea de metode de predare incluzive pentru integrarea unui număr cât mai mare de copii cu dificultăți de învățare;
– formăm număr de 50 de specialiști (consilieri, psihologi, logopezi) în vederea dobândirii de competențe de lucru cu copiii diagnosticați cu autism sau tulburări conexe, precum și a celor cu CES;
– implementăm pe termen de 6 ani direcțiile unei viziuni de ansamblu privind educaţia incluzivă, la nivelul a 2 entităţi publice ISJ și Consiliul Județean, 8 autorităţi locale (primării) şi 14 unități de învățământ din judeţul Bistriţa-Năsăud;
– creştem gradul de responsabilitate socială şi informare privind drepturile copilului pentru 8 comunităţi educaţionale în vederea reducerii inegalităţilor şi imbunătăţirii măsurilor de combatere a discriminării şi excluziunii sociale pe termen de cel putin 6 ani;
– reducem nivelul de marginalizare și discriminare a persoanelor cu autism, cu CES sau de etnie romă;
– schimbăm mentalitatea profesorilor, a elevilor din şcolile de masă şi a părinţilor, printr-o mai bună înţelegere a nevoilor particulare ale elevilor cu autism şi cu CES,
– creştem:
• nivelul de socializare a copiilor cu autism prin expunerea directă la comportamentul colegilor neurotipici,
• toleranţa, acceptarea şi aprecierea diversităţii pentru elevii din şcolile de masă, șansele de integrare școlară a copiilor cu tulburări din spectrul autist
– creăm medii adaptate pentru integrarea copiilor cu autism sau alte tulburări de dezvoltare în învățământul de masă, respectând astfel normele și prevederile europene cu privire la drepturile și nevoile persoanelor cu dizabilități.

Situaţia inițială
– copiii cu tulburări din spectrul autist, nu beneficiază de învățământ incluziv adaptat în școlile de masă și cei mai mulți dintre ei nu beneficiază de nici o formă de școlarizare;
– din 864 de copii încadrați în grad de handicap 393 nu sunt școlarizați sau au abandonat școala;
– din 68 de copii cu tulburări din spectrul autist încadrați în grad de handicap în BN, 12 sunt neșcolarizați, iar alți 28 sunt în învățământul special;
– în 2012 existau în România 8628 de copii neşcolarizaţi cu diferite tipuri de dizabilități, printre care și cu autism;
– în prezent există 3.240 de copii cu dizabilități în grupa de vârstă 3-6 ani care nu urmează o formă de învățământ, dar în opinia autorilor acest număr este subestimat;
– peste 2.700 de copii cu handicap accentuat de vârste cuprinse între 7 si 10 ani nu merg la scoală;
– copiii cu autism încadrați în învățământul de masă individual, beneficiază de suportul ONG-urilor de profil și în cele mai multe cazuri de însoțitori plătiți de părinți sau ONG;
– în comunitățile implicate în proiect există un număr important de romi, fiind în unele cazuri (Lechința, Teaca) în procent de 20 – 30 %, iar rata de abandon a scolii este ridicată;
– în cazul lor, dificultățile de învățare sunt foarte frecvente, iar părinții sunt în imposibilitatea de a le acorda ajutor, ei la rândul lor fiind analfabeți în suficiente cazuri;
– tendința de reducere a numărului de copii în școlile speciale și înscrierea copiilor cu dizabilități în învățământul de masă fără sprijin suficient au sporit riscul neșcolarizării sau al abandonului scolar (Horga et al, 2009);
– copiii cu dizabilități reprezintă o categorie importantă în ceea ce priveste fenomenul abandonului scolar din ciclul primar;
– integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă a constituit în România o măsură de politică educațională implementată brusc, fără o pregătire suficientă a sistemului educațional;
– o primă barieră ce se aplică atât în cazul cererii, cât și al ofertei pentru copiii cu CES este una care acționează la nivel general: insuficienta dezvoltare a unei culturi a incluziunii – în spațiul scolii și, deopotrivă, în afara acestuia.